Interviu acordat de ex-viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, Agenţiei InfoMarket, publicat pe data de 06 aprilie 2017

InfoMarket: Compania în care activați – Business Intelligent Services (BIS) a publicat săptămâna trecută un studiu despre relația dintre Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu UE (DCFTA) și câteva evenimente majore din ultimii ani – embargoul rusesc, criza bancară și conjunctura economică internațională. Care sunt constatările principale ale studiului?

Valeriu LAZĂR: Dacă ar fi să sintetizez, atunci în lipsa embargoului rusesc, a crizei bancare provocate de „furtul miliardului” și pe o conjunctura economică internațională mai puțin gravă, comerțul exterior al țării noastre și economia moldovenească per ansamblu ar fi arătat mult mai bine în statistici. Cunoașteți expresia că „istoria nu admite modul condițional-optativ”, însă afirmațiile, potrivit cărora DCFTA a dus la criza economică din ultimii ani, ne-au “provocat” să demonstrăm cu cifrele pe masă că lucrurile stau invers, iar declarațiile propagandistice cu tentă politică nu fac decât rău economiei, comerțului și businessului.

În cadrul BIS a fost analizat impactul embargoului rusesc și al crizei bancare asupra mediului de afaceri moldovenesc și concluziile sunt următoarele. În urma embargoului, care a fost o decizie eminamente politică intr-un context geopolitic anume, exportatorii moldoveni au ratat doar în doi ani venituri de cca $125 mln. Cind vor fi disponibile și vom procesa datele anului 2016, cu certitudine aceasta sumă va fi și mai mare. În același timp, dacă exportatorii moldoveni, care dețin peste 2/3 din portofoliul creditar, ar fi reușit să asimileze același volum de credite ca până la frauda bancară, exporturile spre UE ar fi putut crește adițional cu $100-$150 mln. anual. Vă îndemn însă să citiți întreaga analiză pe site-ul www.bis.md, pentru a vă convinge că trei cele mai frecvente acuzații la adresa DCFTA sunt niște mituri, am în vedere afirmațiile că embargourile rusești și impunerea de taxe vamale sunt din cauza semnării DCFTA, că la scurt timp după semnarea DCFTA s-a produs Furtul Miliardului și că în rezultatul DCFTA piața locală este invadată de mărfuri europene.


InfoMarket:
De ce o companie cu profil comercial a făcut un astfel de studiu, pe care l-a și publicat în regim deschis?

Valeriu LAZĂR: În portofoliul de servicii pe care le prestează BIS, un loc aparte il ocupa realizarea diferitor studii și cercetări sub denumirea generică de Business Intelligence, respectiv posedăm capacitate analitică destul de profesionistă. Doar că, având în vedere că marea parte a analizelor efectuate pentru clienții noștri sunt confidențiale și astfel nu avem dreptul să le publicăm, iar pe de altă parte văzând că pseudo-analizele ce induc în eroare opinia publică și fac rău economiei Republicii Moldova domină agenda publică, am decis să realizăm din proprie inițiativă această analiză pe tematica DCFTA, ce va fi urmată și de altele similare.


InfoMarket:
Vorbiți de parcă aceste lucruri v-ar afecta personal…

Valeriu LAZĂR: Aceste lucruri afectează întregul business și întreaga societate din Moldova. Dar, mă afectează și pe mine pentru că din poziția de ministru al Economiei am coordonat aproape 5 ani procesele aferente negocierii și semnării Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană și e normal că îmi pasă de ce se întâmplă după intrarea lui în vigoare cu economia țării.

DCFTA deschide multe oportunități, dar pentru cei necompetitivi vine și cu anumite riscuri. Eu spuneam încă atunci, în 2013-2014, că sarcina primordială a guvernanților, a organizațiilor de suport afaceri și a partenerilor de dezvoltare este să acționam în mod coordonat și cît mai eficient pentru a ajuta sectorul privat local să valorifice oportunitățile DCFTA, să-și ridice competitivitatea și prin asta să minimizăm riscurile. Pentru aceasta, evident că este important accesul la piețe externe și așa a apărut conceptul de deschidere a Moldovei la 360 de grade. Suplimentar la deschiderea piețelor, am convenit și un pachet foarte solid de asistență tehnică (consultanță, expertiză) și financiară – atît pentru infrastructura fizică și cea de dezvoltare a afacerilor, cît și pentru lansarea și/sau capitalizarea diferitor programe de suport pentru sectorul privat (gen PARE 1+1, PNAET, ENPARD, etc.). Anume aici intervine deosebirea principială dintre Acordul de liber schimb în cadrul CSI și DCFTA – dacă în primul caz doar liberalizăm comerțul reciproc și fiecare țară încearcă pe cont propriu să valorifice oportunitățile aferente, atunci pentru implementarea în practică a agendei de transformări structurale a economiei noastre și ancorarea acesteia în piața unică europeană – căci pînă la urmă aceasta presupune DCFTA – ne sunt alocate resurse importante atît de UE și țările-membre, cât și de comunitatea donatorilor per ansamblu.

După încheierea negocierilor și a pregătirilor, în ziua în care a fost ratificat Acordul de asociere, eu mi-am dat demisia din funcția de ministru al Economiei. Am declarat că acum începe perioada cea mai grea, iar cea mai dificilă sarcină nu va mai fi atît la nivelul serviciului public, ci gravitează spre sectorul privat și asociativ și pe toată industria de suport afaceri, inclusiv cea de consultanță care trebuie să ajute sectorul privat să se adapteze la rigorile europene. Pentru aceasta aveam nevoie de suportul masiv al donatorilor, care însă a lipsit doi ani aproape integral – din considerente cunoscute și regretabile, ce își au geneza mai mult în zona penalului și aproape deloc în economie și comerț, dar au avut un impact nefast asupra acestor domenii.


InfoMarket:
În această situație, unii politicieni ar dori renunțarea la Acordul de asociere, implicit DCFTA, pentru că nu a adus beneficii economiei, schimbând vectorul pe apropierea de Uniunea Vamală Eurasiatică…

Valeriu LAZĂR: Noi credem că embargoul a fost impus, regretabil, din considerente geopolitice, în lipsa unor argumente concludente de ordin comercial. Analizele noastre denotă cu certitudine, că embargoul a adus prejudicii serioase intereselor economice ale țării noastre, respectiv a scăzut mult nivelul de valorificare a oportunităților DCFTA și nu invers. Nu iese nimic bun dacă amestecăm geopolitica cu economia și comerțul. Aș face o analogie cu procedeele „nesportive” din filme în care personajul pozitiv, înainte de a intra în lupta finală, era rănit intenționat de adversari pentru a-i scădea șansele la victorie. Exact așa s-a întâmplat și cu Moldova, și când văd ipocrizia și cinismul cu care se substituie cauza cu efectul îmi aduc aminte de acest procedeu interzis.


InfoMarket:
O altă idee ce se vehiculează ar fi revizuirea serioasă a acordurilor cu UE conform însăși prevederilor acestuia, adică la consumarea a 3 ani de la intrarea acestora în vigoare. Ce părere aveți ?

Valeriu LAZĂR: Întra-adevăr, Acordul de asociere prevede că după trei ani, părțile pot să renegocieze anumite elemente, pe platforma Consiliului de asociere – pe baza unor evaluări complexe și precise. Trebuie să recunoaștem că nu mai suntem pe scenariul pe care l-am elaborat atunci când am negociat Acordul de asociere, or în 2012 – 2014 aveam cu totul alte realități: nu erau în stare de război ne-declarat doi dintre cei mai importanți parteneri economici și comerciali ai Republicii Moldova, nu erau și nici nu se întrezăreau sancțiuni reciproce între Federația Rusă și țările occidentale, care vizează direct performanțele comerciale ale țării noastre, nu se știa amploarea reală a problemelor din sectorul bancar (cel puțin la etajul 2 al Casei Guvernului) și ce impact negativ vor avea acestea și alte circumstanțe intervenite pe parcurs asupra capacității guvernării si sectorului privat din RM de a realiza agenda europeană și valorifica potențialul DCFTA.

De aceea, activarea clauzei acordului la care v-ati referit ar putea fi o oportunitate bună pentru a realiza un exercițiu de evaluare obiectivă și profesionistă și a ieși din zona speculațiilor. Din această perspectivă, mi se pare rațional să pregătim și să pilotăm metodologii de studiu a situației, astfel încât la expirarea termenului de trei ani de la semnarea Acordului de asociere să putem examina ce ne-am propus și ce am reușit, capitol cu capitol, sector cu sector. Și după aceasta, dacă vor exista premise reale – bazate pe analiza profesionistă a cifrelor și nu pe emoții sau retorică geopoliticianistă, ar putea fi lansate discuțiile cu Bruxelles-ul despre o eventuală re-considerare a agendei de asociere ținând cont de noile realități.


InfoMarket:
Adică, Dvs optați pentru amânarea implementării reformelor?

Valeriu LAZĂR: Nu cred că „amînarea” este noțiunea cea mai potrivită, eu mai degrabă ași admite o anumită re-calibrare a agendei de reforme europene în raport cu resursele disponibile, capacitatea instituțională reală de a realiza calitativ acest proces. Și cînd zicem calitate, tebuie să avem în vedere „filosofia” acestui proces, ce este unul transformațional și presupune nu doar să preluăm „mecanic” legislația europeană, în regim “stahanovist”, ci să trecem aceste schimbări profunde „prin cap și prin suflet” – atît la nivelul celor din serviciul public, cît și la nivelul societății. Și încă un element determinant – trebuie să asigurăm premisele necesare implementării efective a legislației euro-conforme și altor documente de politici, altfel riscăm să pierdem din credibilitatea acestui proces .

Să vă dau un exemplu concret. Am văzut reacția la solicitarea ministrului Economiei și decizia ulterioară a Parlamentului de a amâna pentru cîteva luni punerea în aplicare a noii legi privind promovarea utilizării energiei regenerabile. Și reacția mea, ca și a multor oameni de afaceri, a fost inițial negativă. Dar, sincer vorbind, este un exemplu corect. Anume așa trebuie de procedat, ca să nu ne păcălim noi înșine și pe partenerii noștri. Nu are rost să urmăm orbește agenda stabilită inițial, dacă am întârziat din considerente obiective, cum ar fi suspendarea anumitor proiecte de asistență, ce urmau să ne asiste cu elaborarea legislației secundare, crearea sau consolidarea capacităților instituționale, etc. S-ar putea întâmpla ca aceeași logică să fie valabilă pentru unele compartimente ale DCFTA, în sensul că, dacă din considerente obiective am întârziat, să fie nevoie de ajustarea termenelor de realizare a anumitor prevederi ale Acordului. Sper să nu se ajungă acolo, mai ales că în ultima perioadă se observă o dinamizare serioasă a procesului de implementare a agendei de reforme europene. Dar, repet, ar fi o abordare profesionistă, onestă și unica legală, ce ar da, în viziunea mea, mai multă credibilitate procesului de implementare a agendei europene și nu invers.

Iată că ne despart cîteva luni de acei trei ani de valabilitate a AA/DCFTA, o bună parte din acest termen fiind ratată din perspectiva implementării efective a agendei de asociere și aceasta se vede perfect și în studiul realizat de BIS. Am vrut să provocăm comunitatea de experți pentru o implicare mai activă în procesul discuțiilor publice asupra succeselor și insucceselor DCFTA, pentru că dacă nu o vom face noi pe platforme profesioniste, o vor face cei interesați pe platforme politizate. Va fi o ocazie bună pentru a ajuta Guvernul să identifice constrîngerile majore și, respectiv, să focuseze mai bine pe priorități resursele de timp, umane și financiare.


InfoMarket:
Anticipînd puțin acest exercițiu de evaluare, care credeți că sunt cele mai evidente concluzii asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova?

Valeriu LAZĂR: Deseori imi aduc aminte spusele fostului președinte al Comisiei europene, Jose Manuel Barroso, la o întâlnire la nivel înalt din anul 2014, că cea mai importantă realizare va fi ca activitățile Guvernului în procesul de integrare europeană să fie acceptate și înțelese de societatea din Republica Moldova. Important ca acest proces să fie sustenabil și ireversibil, dar această stare va veni doar atunci când veți avea suportul unei părți suficiente din societate, care să conștientizeze esența și impactul acestui proces, să se implice și să creeze cererea din partea societății pentru reformele realizate de guvernare. Regretabil, dar raportindu-ne la cele spuse mai sus, nu pot constata că s-a reușit să fie implicați suficient de mult în procesul de comunicare și de realizare a reformelor europene cei, pentru care a fost inițiat acest anevoios dar absolut necesar pentru dezvoltarea noastră proces istoric – oamenii de afaceri, societatea în ansamblu. Evaluarea de trei ani va fi o bună ocazie pentru acest exercițiu. Mai ales că, în pofida tuturor circumstanțelor negative, avem și rezultate pozitive, manifestate inclusiv prin creșterea cantitativă și calitativă a exporturilor în UE – după cum puteți desprinde și din studiul BIS, sunt realizate multiple proiecte de infrastructură economică și socială, din contul programelor europene și internaționale sunt implementate multiple proiecte de succes în sectorul privat. Regretabil, dar experiențele pozitive sunt comunicate cumva timid, nu sunt tirajate la scară suficient de largă ca să schimbe percepția în societate. În acest context, constat menținerea în societatea moldovenească a unei stări de confuzie vis-a-vis de esența AA/DCFTA. Încă nu toată lumea a înțeles că DCFTA, de exemplu, nu ține doar de comerțul extern, ci de modernizarea Republicii Moldova. Că acesta și este proiectul nostru de țară, că ancorarea economiei mici și fragile a Republicii Moldova într-o piață foarte dezvoltată nu trebuie privită ca pe un proces ce ne duce „undeva” de la „cineva” și exclude colaborarea cu alți parteneri comerciali și economici.

Am spus-o și cu alte ocazii – o sa fim stimați și apreciați – atît la Est, cît și la Vest, doar dacă vom fi dezvoltați economic și vom asigura standarde sociale ridicate pentru propriii cetățeni, iar implementarea efectivă a Acordului de Asociere /DCFTA nu constituie un scop în sine, ci o foaie de parcurs pentru obiectivul dezvoltării noastre, implicit pentru atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă cu salarii competitive, modernizarea infrastructurii economice și sociale, etc. Cu alte cuvinte, avem nevoie de proiecte economice concrete și nu de „discuții bizantine” pe teme geopolitice.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*