În cazul lipsei restricțiilor impuse de Rusia, precum și a fraudei bancare, chiar și în condițiile unei conjuncturi internaționale dificile, Republica Moldova ar fi reușit în anul 2015 în loc de reducere, continuarea creșterii exporturilor către Uniunea Europeană cu circa 5,7%  iar pentru anul 2016 majorarea de 9,4% ar fi fost posibil de îmbunătățit până la 12,6%, chiar și pornind de la o bază valorică mai înaltă a anului precedent.

În ultimul timp, în contextul sintetizării primilor 2 ani de implementare a Acordului de Liber Schimb cu UE, tot mai frecvent pot fi semnalate cazuri de discreditare a acestuia. Și cum de facto Acordul de Liber Schimb este în beneficiul țării noastre și conferă o gamă întreagă de oportunități pentru o dezvoltare sustenabilă în condiții de competitivitate, oponenții Acordului invocă o suită de argumente cu un profund caracter propagandistic. Cele mai notorii linii de subiecte voalate la momentul actual după 2 ani de implementare de DCFTA sunt:

  • Embargourile rusești și impunerea de taxe vamale sunt din cauza semnării DCFTA
  • La scurt timp după semnarea DCFTA s-a produs Furtul Miliardului
  • În rezultatul DCTA piața locală este invadată de mărfuri europene

Din start trebuie enunțat faptul că Acordul de Liber Schimb cu UE nu aduce careva situații conflictuale sau contradicții cu Acordul de Liber Schimb al RM din cadrul CSI potrivit rigorilor internaționale, iar embargourile rusești și aplicarea taxelor vamale la cele mai exportate bunuri moldovenești în Rusia a fost efectuată discreționar și contrar tuturor normelor comerciale internaționale. Prin urmare, afirmațiile că Moldova a pierdut o parte din piața rusă din cauza DCFTA sunt lipsite de substanță. De altfel, și motivele oficiale invocate de Rusia și anume teama de reexporturi prin intermediul Moldovei sunt un pic stranii. Or, dacă analizăm dinamica exporturilor din perioada 2011-2015 putem observa că în fiecare an ponderea reexporturilor în total exporturi către Rusia a fost de circa 60%, iar cea mai mare parte a acestora sunt reexporturi clasice. În perioada 2014-2015 căderea acestor reexporturi era inevitabilă avînd în vedere multiplele sancțiuni reciproce dintre UE și Rusia care au restrîns fluxurile comerciale.

În ceea ce privește exporturile de mărfuri autohtone, care aduc și cea mai mare valoare adăugată țării, dacă luăm în calcul valoarea acestora spre Rusia din 2013 pînă la impunerea restricțiilor comerciale și comparăm evoluțiile din 2014 și 2015 cu dinamica medie a importurilor totale ale acestor produse efectuate de Rusia putem constata că exportatorii noștri au ratat venituri care cumulativ pentru cei 2 ani se ridică la circa 125 mil. USD.

Sursa: Estimările autorilor în baza datelor UN Comtrade

O altă legătuă profund tendențioasă este invocarea faptului că Furtul Miliardului s-a produs la scurt timp după semnarea DCFTA. În primul rînd, gestiunea politicilor de supraveghere bancară și spălare a banilor revine exclusiv BNM și altor autorități mandatate ale statului, iar invocarea Acordului cu UE în acest sens este total irelevantă și ridicolă. De altfel, anume frauda bancară, care a fost urmată de o depreciere semnificativă a leului, de scăderea puterii de cumpărare a populației, dar mai ales obstrucționarea substanțială a accesului la finanțe, pecum și instabilitatea politică, sunt factorii principali care au împiedicat Republica Moldova să fructifice pe deplin oportunitățile oferite de Acordul de Liber Schimb.

În acest sens, problematica accesului la finanțări a fost un factor de constrîngere de o amploare enormă care a frînat creșterea exporturilor și valorificarea oportunităților pe piața UE. Pe de o parte, după devalizările din sectorul bancar BNM a fost nevoită să majoreze succesiv rata de bază de la 3,5 pînă la 19,5%, precum și majorarea substanțială a normei rezervelor minime obligatorii în monedă națională pînă la 35%, factori care au transformat procesul de obținere a unui credit într-o misiune aproape imposibilă. Pe de altă parte, înghețarea finanțărilor externe a limitat substanțial accesul agenților economici la resursele internaționale cu dobînzi acceptabile și inferioare pieții. Or, acest context descris s-a produs în perioada în care companiile pentru a iniția exporturi în UE sau a extinde aria de derulare a acestora ar fi avut nevoie de capital la costuri rezonabile fie pentru efectuarea unor investiții, fie pentru finanțarea capitalului circulant.

Însă datele de facto arată că  în anul 2015 portofoliul de credite destinate agenților economici a scăzut cu 2,8 miliarde Lei, iar în 2016 cu alte 3,8 miliarde. Totodată, estimările privind valoarea creditelor efectiv acordate arată că în 2015 companiile au asimilat cu circa 7,5 miliarde Lei mai puțin comparativ cu parametrii din 2014, iar trendul de dezintermediere financiară a continuat și în 2016 cînd băncile au acordat companiilor ce operează în RM credite în valoare agregată de 17,9 miliarde Lei sau cu 3,7 miliarde mai puțin față de anul 2015 și cu peste 11 miliarde mai puțin raportat la anul 2014. În același timp, peste 2/3 din portofoliul de credite pe sectorul bancar este asimilat de companii angajate în operațiuni de export-import, iar dacă business-ul autohton ar fi reușit să asimileze în primii 2 ani de implementare a DCFTA un nivel al creditării similar celui din 2014, exporturile spre UE ar fi putut crește adițional cu 100 -150 mil. USD anual.

Estimarea de mai sus este cît se poate de realistă dacă mai luăm în considerare că după primii 2 ani de implementare a DCFTA:

  • A sporit substanțial accesul companiilor moldovenești pe piața UE numărul acestora ajungînd la 1 360 în anul 2016 ceea ce este cu peste 30 la sută mai mult comparativ cu situația de pînă la intrarea în vigoare a Acordului
  • O altă tendință a comerțului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană ține și de diversificarea gamei de produse exportate în UE, care este în continuă creștere, de la 1 756 poziții tarifare exportate în anul 2014, la 2 102 poziții tarifare în anul trecut
  • De asemenea, în ultimii ani se observă și o diversificare mai mare a piețelor UE, fapt ce poate fi constatat și prin scăderea trepată a ponderii primilor 5 piețe în total exporturi către piețele UE de la 82% în 2010 la 77% în 2016.

Cu alte cuvinte, în primii 2 ani de DCFTA îmbunătățirea accesului pe piețele UE a avut loc, însă incertitudinile interne și lipsa accesului la capital ieftin nu au permis maximizarea la scară a acestor efecte.

Un alt clișeu utilizat intens de cei ce denigrează sistematic valoarea Acordului de Liber Schimb cu UE vizează temerea apocaliptică că după intrarea în vigoare a Acordului sectorul agro-alimentar autohton ar avea de suferit de o invazie a bunurilor europene de import. În acest sens, se încearcă deseori ruperea din context sau prezentarea incompletă a unor cifre care ar demonstra tendințe îngrijorătoare privind evoluția importurilor de aceste produse din UE. Totuși, statistica rece a dinamicii importurilor de produse agro-alimentare din UE spulberă orice speculații asupra acestui subiect, întrucît în anii 2014 și 2015 au avut loc scăderi semnificative pe toate cele mai importante categori de aceste produse.

Dinamica importurilor moldovenești din UE pe unele  unele categorii de produse agro-alimentare, mii USD

Sursa. Datele UN Comtrade

Totodată, atunci cînd este invocat evoluția aparent modestă a exporturilor către Uniunea Europeană, adepții denunțării Acordului se fac a uita să menționeze și conjunctura internațională defavorabilă din primii 2 ani de implementare a acestuia. Or, în special în anul 2015 fenomenul de scădere a cotațiilor prețului barilului de petrol și întărirea puternică a dolarului față de toate valutele de referință a condus inclusiv la scăderea puternică a prețurilor la produsele de bază la nivel internațional, printre care și la produse-cheie din structura exporturilor moldovenești cum ar fi:  semințe de floarea soarelui, cabluri izolate, vinuri sau textile.

Or, după cum poate fi desprins și din figura de mai jos, de facto cantitățile exportate în Uniunea Europeană au continuat să crească consistent chiar și în anul 2015 (+16%) Pe de altă parte, volumul exporturilor către piețele CSI au suferit un declin de 16-17%.

Indicii volumului fizic a exporturilor moldovenești

Sursa. Datele BNS

În pofida tuturor circumstanțelor de ordin intern și extern, exporturile către UE s-au dovedit a fi cele mai stabile și viabile, iar majorarea ponderii acestora în total exporturi de la 46,8% în 2013 la 65,1% în 2016 este cel mai relevant argument.  În condițiile în care Federația Rusă nu ar fi făcut imixtiunea politicului în activitățile de comerț exterior și respectiv nu ar fi instituit limitările unilaterale asupra exporturilor moldovenești, iar instituțiile responsabile de supravegherea bancară și spălarea banilor nu ar fi admis devalizările din sectorul bancar și respectiv consecințele nefaste care au urmat, economia RM ar fi duduit în statistici sub auspiciile  implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană – cea mai bună foaie de parcurs pentru dezvoltarea sustenabilă a țării.

Estimările noastre arată că în cazul lipsei restricțiilor Federației Ruse, precum și a fraudei bancare, care a avut efecte devastatoare asupra accesului la finanțe a business-ului autohton, chiar și în condițiile unei conjuncturi internaționale dificile (devalorizarea monedelor și recesiunea economică a partenerilor din est, scăderea semnificativă a prețurilor internaționale la produsele de bază), Republica Moldova ar fi reușit în anul 2015 să atenueze căderea exporturilor totale cu aproape 10 puncte procentuale de la -15,9% de facto la doar -7,3%. În același timp, exporturile spre UE, care în anul 2015 au scăzut valoric în USD cu 2,3% ar fi continuat creșterea cu circa 5,7%, iar pentru anul 2016 majorarea de 9,4% ar fi fost posibil de îmbunătățit pînă la 12,6%, asta în condițiile în care s-ar fi pornit de la o bază de comparație mai înaltă a anului 2015.

 

Va urma…

 

One thought on “Ce ar fi fost dacă sau…de ce Acordul de Liber Schimb cu UE este bun

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*